M-am gândit să vă povestesc despre “cei patru magnifici” care au intrat în viața noastră (a mea și a colegelor de cameră, din cămin), acum o lună.
Cine sunt ei?
Patru cățeluși absolut adorabili, pe care i-a găsit una din colegele de cameră. Povestea lor e cu atât mai tristă cu cât erau într-o pungă de unică folosință, chiar în fața căminului, lângă coșul de gunoi. Vă întrebați cine ar putea să facă un asemenea gest? Cu siguranță cineva fără inimă.
De ce ne mai miră lucrurile astea când în jurul nostru indiferețna e în floare? Sincer nu ar trebui ; dacă până și mamele își abandonează nou-născuții în tomberoane sau în toaletele publice. Cu toate acestea astfel de lucruri ne mișcă, tocmai pentru că suntem oameni și ne pasă...sau cel puțin unii dintre noi sunt!
Ceea ce mă intrigă e cum de nu i-a văzut nimeni până atunci ?
Totuși erau patru căței, de câteva zile ce-i drept dar destul de zgomotoși, în fața căminului. Practic era imposibil să treci pe lângă ei și să nu-i observi sau să-i auzi. Trecând peste asta vreau să vă spun să erau absolut adorabili, numai buni de luat acasă.
Ce am făcut noi ?
Asta vă voi spune în postările următoare. Timp de șase zile vă dau întâlnire pe același petec de hârtie, pentru mai multe detalii despre adventura “celor patru magnifici”, cum i-am numit noi.
Vă aștept mâine!
Vă aștept mâine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu