Bănuiesc că mulți dintre voi v-ați gândit la viitor și la cum ve-ți arăta peste câțiva ani. Aceeași întrebare mi-am pus-o și eu zilele trecute, plecând de la premiza că în curând ia sfârșit tot ceea ce înseamnă viață de student.
Ce-i drept nu mi-am făcut planuri pe termen lung, dar m-am gândit așa: în primul rând să trec de licență și să-mi găsesc un job, vorba aia sunt la vârsta la care nu-mi mai permit să stau pe banii părinților și....cam atât. Mulți m-au întrebat unde mă văd peste 5-10 ani, dar sincer nu am o certitudine. Un lucru știu sigur: nu mă văd în România. Haideți să fim realiști, la noi în țară nu prea sunt posibilități să duci un trai mai mult devât decent și dacă nu ai noroc nici de ăla nu ai parte, așa că de ce să nu țintești mai sus dacă știi că poți. Locuri la universități să tot fie, dar locuri de muncă nu, pe principul acesta se merge la noi la români, faci o facultate și ai deplina onoare să stai cu diploma în ramă desigur, acasă. Să o admire rudele eventual, pentru că șefii sunt mult prea preocupați să-și caute angajați cu experiență. Sincer nu știu dacă lucrurile se vor mai îndrepta cândva în România, dar știți cum e omul, speră până în ultima zi.
Știu că dacă vreau atunci pot să reușesc, trebuie doar să-mi propun și să lupt pentru a-mi atinge obiectivul!
P.S.: Aveți grijă ce vă doriți (să fiți), că s-ar putea îndeplini!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu